Anemica privesc vesnicia
Intre clipiri bolnave, umbrite.
De convulsiva tuse - a Sinelui
Mi-s puterea si credinta slabite.
Imi dai medicament dupa medicament Cuvantul.
Il rontai ca pe-un semn de intrebare
Dar cand pe deplin razbate launtrul
Peste durere mi-e justificare..
No comments:
Post a Comment